Revelaţie dată de Sfânta Fecioară preaiubitei sale fiice, Luz de Maria în ajunul Crăciunului.

Maica noastră Preasfântă ne împărtășește prin Luz de Maria o nouă revelație în care ne face să înțelegem marele mister al Nașterii Domnului Nostru Isus Cristos

24 Decembrie 2017

Mult iubita mea fiică, faptul că Fiul Meu s-a născut în condiții umile nu a fost o coincidență, ci aşa a fost rânduit de către Tatăl Veşnic pentru ca din prima clipă Umanitatea să înțeleagă că pentru a intra în viața spirituală și pentru a accepta Învățăturile Fiului Meu este nevoie să vă dezlegați de orice vă ține legați de false credințe personale, de “ego”-ul care rămâne puternic în om, de nebunia omenească și să vă uitați cu smerenie la voi înșivă, să recunoașteți ce şi cum este, ce trebuie lăsat și ce trebuie păstrat pentru a fi uniţi cu Fiul Meu.

Vă cer ca fiecare zi să fie ca aceasta, în care omul lui Dumnezeu recunoaște că Iubirea trebuie să predomine în viață și să vă amintiți că fără iubire suntem nimic (potrivit 1 Cor.13)

Noi nu am călătorit singuri, ci în compania protectorilor pe care Dumnezeu Tatăl i-a trimis spre a ne însoţi pe parcursul drumului și, înaintea intrării în staul, Îngerii erau deja acolo, bucucuroși, așteptând intrarea noastră. STAULUL, ACEL UMIL LOC, A FOST MĂREȚUL PALAT UNDE FIUL LUI DUMNEZEU URMA SĂ SE NASCĂ.

Îngerii lui Dumnezeu Tatăl au devenit vizibili ochilor noștri și Iosif, uimit de o asemenea măreție, a înțeles că noi ne aflam în cel mai splendid loc care ar putea exista pe Pământ, mai mult decât un palat.  Ne-am grăbit să curățăm locul și Îngerii lui Dumnezeu l-au ajutat pe soțul Meu, Iosif și locul a fost aranjat pentru nașterea Fiului Meu care mi-a fost anunțată mai înainte, printr-o curățenie impecabilă.  Îngerii au înmiresmat mărețul palat cu miresme cerești. Mi s-a spus despre naștere și, absorbită în Pântecele meu, unde Iubirea Dunezeiască trebuia să vină pentru Umanitate, am pătruns într-un Mister de neînțeles.

Răceala nopții l-a făcut pe soțul Meu Iosif să aprindă focul în grabă și i-am cerut să se odihnească, și Iosif, intrând într-un vis care era extaz, a văzut ce se întâmpla cu Divina naștere.

Am fost ridicată deasupra Creației și am fost umplută de cele mai mari minuni care mi-au năpădit Inima, Mintea, Gândul, Rațiunea, Sufletul și Spiritul pentru a primi “Sfintele Mistere” care nu Mi-au fost revelate înainte. Am fost ridicată într-un profund  Extaz Divin până când am văzut Faţa lui Dumnezeu și am fost umplută de Știință Divină, Prudență, Speranță Divină, Iubire Divină și Pricepere ...

Prosternată înaintea Tatălui Veşnic, am primit măreața Lui binecuvântare. Majestatea Sa Preaînaltă mi-a luat Mâinile și am primit toată instucţiunile pentru educarea Celui care avea să devină Salvatorul Umanității. Fața Mea radia de Lumina Divină pe care Tatăl o reflecta în Mine; conștientă de ce se întâmpla, într-o optimă folosire a Simțurilor Mele, M-am văzut transformată înaintea unei asemenea Prezențe de Nepătruns.

După câteva momente, am simțit Copilul Meu mișcând puternic în Pântecele Meu, pregătit deja pentru a se naște, plin de Duhul Sfânt, am văzut că Dumnezeu făcut Om a ieșit din acea îngrădire,  fără niciun fel de durere. Iubirea Lăuntrului Meu a fost unită cu Spiritul Dumnezeiesc şi, într-o totală abandonare de sine, fără a arăta nicio rezistență față de Voința Divină, cu un absolut consimțământ și fiind ca și cristalul la lumină, “Fiul Unul Născut al Tatălui” s-a născut, prin Lucrarea și Harul Duhului Sfânt (cf. Mt. 1,18c), păstrând Starea Mea de Feciorie; totul a fost o Minune a Iubirii.

I-am văzut pe Sfântul Mihail și Sfântul Rafael, și ei Îl adorau pe Copilul Meu, transfigurat, mai frumos și mai luminos decât soarele. Pielea Lui, curată pe deplin, radia o asemenea Puritate încât Lumina Dumnezeiescului Său Trup strălucea și în afara locului. Copilul Meu a fost înmânat prin mâinile Sfântului Mihail și ale Sfântului Gabriel, și în acel moment,între cei doi a avut loc o Discuție Divină: FIUL MEU ȘI CU MINE AM FOST CONTOPIŢI, EL CA ADEVĂRATA IUBIRE, IAR EU CA ȘI MAMA LUI, I-AM SPUS: PREAIUBITUL MEU PENTRU MINE, IAR EU PENTRU PREAIUBITUL MEU; (cf. Cântarea Cântărilor 2,16).

AM INTRAT ÎNTRUN DIALOG INTIM ȘI, CU TOATĂ TANDREȚEA MEA MATERNĂ, VĂZÂND ACEI BINECUVÂNTAȚI OCHI, L-AM IUBIT ÎN VOINȚA DIVINĂ DE LA IESLE PÂNĂ LA CRUCE.

Ieșind din acea stare, l-am chemat pe Iosif și uitându-se la Copil, a plâns curgâdu-i lacrimi pe obraji; cel pe care l-a așteptat atât de mult era acolo; i L-am dat în brațe şi cu o veneraţie deplină L-a iubit cu o iubire veşnică.

CEI UMILI AU VENIT SĂ ÎL ADORE PE FIUL MEU PENTRU CĂ ÎMPĂRĂȚIA ESTE A CELOR UMILI.

Mama Maria